RSS

ZILE CARE AU ZGUDUIT LUMEA, SAU MAREA REVOLUTIE SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE 1917

07 Dec

ETICHETA : REVOLUTIA BOLSEVICA

Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie 1917, nu a fost nici revoluţie, nici mare, nici socialistă şi nici măcar în octombrie. Afirmând acest lucru, vă provoc să încercăm şi o altfel de abordare a evenimentelor, altfel de cum le-am învăţat prin şcolile vechiului regim, să încercăm să analizăm şi alte concepte şi prin comparare , să rămânem în memorie, cu ceea ce considerăm just şi adevărat.

Nu ştiu de ce , dar din relatarea de mai jos a evenimentelor, am senzaţia că astfel de evenimente le trăiesc în prezent, că nimic nu este nou, că totul este ciclic, repetabil şi nedefinit, iar noi suntem nişte biete mici rotiţe în acest mecanism pe care doar avem senzaţia că îl controlăm când de fapt nu avem nici măcar puterea de ai controla viteza de reacţie.

Evenimentul istoric cunoscut sub denumirile de Revoluția din Octombrie sau de Revoluția Bolșevică, a fost de fapt o lovitura de stat prin care Lenin şi bolșevicii săi au preluat puterea cu forţa de la guvernul socialist al lui Kerenski, și care a inaugurat în fapt, o a doua fază a Revoluției Ruse din 1917.

  • Adevărata Mare Revoluţie Rusă a avut loc la 27 februarie 1917, când toţi miniştri, demnitarii şi ţarul, fusseseră arestaţi de cătra forţe revoluţionare liberale, care au instaurat guvernul provizoriu condus de Alexandru Kerenski( fost coleg de liceu cu Lenin), şi care au fost cunoscuţi ca “ menşevici “.

  • Lovitura de stat a fost organizată de bolșevici sub conducerea lui Vladimir Ilici Lenin și e considerată prima revoluţie comunistă din secolul al XX-lea, revoluție bazată pe ideile luiKarl Marx, adept (ca şi Hitler de altfel), al curentului filozofic illuminist al lui Hegel, al cărui sistem se baza pe interpreterea raţională a esenţei umane, ca o încercare de reconciliere a contrariilor, de înţelegere a întregului univers ca fiind un tot unitar sistemic.

  • Marx, a întors teoria filozofică a lui Hegel către lumea materială, concepând o unealtă foarte eficientă pentru manipularea oamenilor şi a evenimentelor în sensul dorit de el.Aceasta a devenit cunoscută drept dialectica Hegeliană, adică procesul prin care contrariile – teza si antiteza – sunt reconciliate într-un compromis sau sinteză.

  • Aplicaţia importantă aici o constituie ideia că , pe de o parte , capitaliştii occidentali au creat comunismul (teza), perceput însă ca duşman al democraţiei (antiteza). Conflictul rezultat a dus la apariţia unor imense pieţe de desfacere pentru finanţe şi armament şi la echilibrarea ambelor părţi ( sinteza).

  • Am făcut acest scurt demers în memoria colectivă, numai pentru o înţelegere mai bună a evenimentelor, aşa cum s-au petrecut ele, în accepţiunea mea şi nu ştiu de ce, am senzaţia că aceiaşi dialectică, a generat şi evenimentele din Românescul decembrie 1989.

  • Revenind la temă, Lenin aflat în exil la Zürich, află abia la 2 martie 1917, din ziare, despre evenimentele din 27.02 1917 din Rusia. Ajungănd acasă i-a spus soţiei : Este  zguduitor!  Ce  surpriză! Închipuie-ţi!  Trebuie să mergem acasă, dar cum? Totul mi se pare atât de neaşteptat! (Era atât de neaşteptat pentru “conducătorul revoluţiei proletare”, deoarece miniştrii, demnitarii şi ţarul fuseseră arestaţi şi rolul său pregătit de occidentali,era dus în derizoriu) .

  • Alţii făcuseră revoluţia. El s-a grăbit să plece spre Rusia, să culeagă laurii sau mai corect spus, să ducă la indeplinire, planul cei fusese trasat de catre cercuri elitiste din Germania. În  acele  zile  era  în  toi  primul  război mondial. Germania, care lupta contra Imperiului Rus îşi dorea ţara-rival, paralizată din interior, iar America, ce se pregătea să intre în război, dorea o cobeligeranţă, slabă.

  • Lenin fusese racolat de mai mult timp, împreună cu alţi “revoluţionari de profesie”  ruşi,  de  către  poliţia  secretă germană.  I se sugerează să se întoarcă în Rusia. I se dau fonduri impresionante de bani. Social-democratul german Eduard Berstein afirma: pentru a efectua revoluţia din Octombrie,  Germania îi dăduse lui Lenin o sumă “foarte mare, aproape incredibilă”, de 50 de milioane de mărci-aur. Cu aceşti bani se putea face un război dar mite o revoluţie.

  • Din legendarul tren blindat sau  “sigilat”,dăruit de nemţi, înainte de a ajunge în gara din Petersburg, Lenin – cu “modestia” care-l caracteriza, telegrafiază sefilor partidului  Bolşevic ca sosirea sa , să fie anunţată în ziarul Pravda, deoarece el nu dorea să se întoarcă ca  un emigrant de duzină ci ca un lider de care pînă la acea oră, în toată Rusia n-auziseră decât o mână de  oameni.

  • Un alt lider revoluţionar, Troţki, mâna dreaptă a lui Lenin, aflat de asemenea în exil, pleca din S.U.A. la 27  martie 1917, cu doar câteva zile înainte de intrarea  acesteia în război, fiind însoţit de aproape 300 de revoluţionari şi având cu el un paşaport American, bani şi donaţii substanţiale, făcute de guvernul American, (ca şi cel German)  absolut “dezinteresat”.

  • In iulie 1917 Guvernul Provizoriu avea să emită un ordin de arestare pe numele lui Lenin ca spion German pe bază de documente, între ele, aflîndu-se şi Ordinul Băncii Imperiale  Germane No. 743, din 2 martie 1917 prin care era plătit cu cincizeci de milioane de mărci, dar colegul lui de liceu A. Kerenski, (şeful guvernului provizoriu ) dorindu-şi-l viitor aliat avea să-l salveze în ultimul moment.

  • Pe front în 1917 nemţii aruncau în tranşeele ostaşilor ruşi manifeste semnate de V.I.Lenin, care spuneau : Predaţi-vă! Aruncaţi armele şi întoarceţi-vă acasă! Principalii  voştri duşmani nu se află în tranşeele germane, în care se află muncitori ca şi voi, ci în scaunele guvernamentale de la Petrograd”.  Lenin devenise aliatul cel mai de nădejde al duşmanilor patriei lui. Mii de dezertori fugeau cu tot cu arme de pe front. Lenin le promitea pace, pămînt, uzine, vodcăşi pîine, fără să muncească.

  • Lenin ne-a fost oferit mereu drept exemplu de mare patriot rus. Dar toate acţiunile  lui au fost îndreptate pentru a provoca înfrîngerea ţării sale în primul război mondial şi a pune, el şi partidul său mîna pe putere. Visa să transforme războiul mondial într-un război civil, (l-a realizat numai în ţara sa). Specula şi el ca şi comuniştii , pe ideea internaţionalismului, mai importantă ca cea de  patriotism.

  •  Generalul Erich von Gudendorff, şeful Statului Major German avea să scrie: “Înlesnind călătoria lui  Lenin în Rusia,  guvernul nostru şi-a asumat o mare răspundere. Acţiunea a fost pe deplin justificată din punct de vedere militar. Trebuia să învingem Rusia”.

  • Cei doi mari revoluţionari, cu acte occidentale , concepţii masonice şi bani capitalişti, sunt de acum în Rusia şi pregătesc din umbră “ Marea Revoluţie Socialistă”.

  • La 7 noiembrie (stil vechi), 25 octombrie, (stil nou/iulian), o salvă de foc, trasă de pe crucişătorul Aurora, anunţa lumii începutul unei lovituri de stat, aproape nesângeroasă, care le-a adus ruşilor peste 70 de ani de comunism, a creat haos pe frontal cu Germania, Lenin ajutândui din interior pe nemţi să învingă Rusia.

  •  “Decretul despre pace” din noiembrie  1917 emis de Lenin însemna, de fapt, abandonarea fronturilor cu Germania de către  armata rusă, dar şi o gravă trădare de către noua  Rusie a  aliaţilor.  România se pomenise de una singură  pe Frontul de Est, contra puternicelor armate ale Kaizerului şi poate şi mai important, a rămas fără tezaurul său , depus la începutul războiului, la Moscova, tezaur nerecuperat nici până în present.

  • Cei care au înţeles bine dialectica Hegeliană, au realizat faptul că nu era nevoie să aştepţi ca tulburările sociale şi crizele să izbucnească de la sine. Acestea puteau fi controlate în interesul iniţiatorilor. De aici au provenit ciclurile de explozii şi implozii financiare, crizele şi revoluţiile, războaiele şi ameninţarea cu războiul, care toate la un loc , au menţinut un echilibru al balanţei de putere şi de aceea în ultimul timp se afirma că Rusia seamănă tot mai mult cu America şi invers.

  • Atât militanţii sociali cât şi birocraţii guvernamentali, au învăţat bine stratagema asmuţirii claselor sociale una împotriva celeilalte, înţelegând probabil foarte bine , că prin confruntarea sistematică teză-antiteză care conduce la realizarea sintezei, se poate obţine tot ce doreşti şi că de fapt aceasta este cheia înţelegerii istoriei universale.

 
Scrie un comentariu

Posted by pe 7 decembrie 2011 în Evenimente

 

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: