RSS

BATALIA DE LA CAREI : 25 OCTOMBRIE 1944

12 Dec

 

 

 

 

MONUMENTUL EROILOR ROMANI DE LA CAREI

                                                                           OCTOMBRIE 25
                                                            JURNAL DE OPERATIUNI – CAREI,
                                                    FRONTUL AVANSEAZA CU PASII SAI GREI,
                                                         COMUNICATE SPRE TARA SOSESC :
                                     ” A FOST ELIBERAT ULTIMUL COLT DE PAMANT ROMANESC „
 

Nu ştiu de unde, nu ştiu de când, nu ştiu de ce, de câte ori îmi revin în memorie aceste versuri, probabil dintr-o ancestrală memorie colectivă, emoţia mă învăluie ca o caldă îmbrăţişare, benefică şi energizantă, emoţie ce îmi transmite parcă deopotrivă, bucuria, dar şi tristeţea, celor ce-au fost, pentru ca noi să fim.

De câte ori simt tristeţe şi deznădejde, neputinţă şi îndoială, rememorez aceste versuri, care estompează senzaţia de sfârşit şi îmi dă speranţa unui nou început, pentru că ele semnifică deopotrivă sfârsitul urât şi începutul plin de speranţă.

  • Despre aceasta zi putini stiu! Si mai putini stiu insa semnificatia ei! Datorita unei greu incercate istorii nationale si a celor care au intinat-o, pervertit-o si transformat-o, romanii, fara voia lor, au uitat acest reper definitoriu al trecutului lor glorios. Nu si Armata insa!

  • 25 Octombrie este ziua în care ţara si poporul îşi sărbătoreşte Armata şi pe cei care au fost sau sunt în slujba ei.

  • 25 Octombrie constituie amintirea unei zile de împlinire naţională, ziua când armata română şi-a îndeplinit menirea firească, incheind pe teritoriul intregit al Romaniei, campania militara, inceputa la 23 August 1944, avand ca repere : Paulis, Oarba de Mures si Carei.

  • Devenită simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc, Batalia de la Carei si data de 25 Octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte Armata şi pe cei care au fost sau sunt în slujba ei.

  • Atunci, la 25 OCTOMBRIE 1944, militarii Diviziei a 9-a Infanterie au degajat, la Carei, ultima brazda de pamant romanesc aflata sub ocupatia hortista, incununand astfel lupta si jertfa zecilor de mii de combatanti pentru eliberarea Ardealului, lupta inceputa in Carpatii Orientali, chiar in noaptea de 23/24 august 1944.

  • Astfel s-a eliberat intreg teritoriul de 43.492 kmp, ocupat prin Dictatul criminal de la Viena, refacandu-se in partea de Vest adevaratele hotare de stat ale Romaniei. Si asta prin jertfa a 49.744 de militari (morţi, răniţi şi dispăruţi), a caror oase odihnesc in Monumentul de la Carei. În cursul luptelor au fost eliberate 872 de localităţi între care 8 oraşe.

  • Acesta a fost singurul obiectiv strategic naţional, realizat efectiv de Armata Română pe câmpul de luptă, recunoscut juridic în art. 2 al Tratatului de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate, încheiat la 10 februarie 1947.

  • Este Ziua Armatei Romane, a celor care au stiut dintotdeauna sa apere aceasta Tara si acest Neam! Este Ziua celor care au depus juramantul sacru fata de Neam,Tara si Popor!

  • Iata ce spunea Ministrul de Razboi, generalul Mihai Racovita, in momentul cand Transilvania era din nou anoastra, a ROMANILOR : “ Romanii, cu mic, cu mare, tresalta la sunetul trambitelor biruitoare. Ardealul a revenit astazi, prin lupta dreapta si jertfa vrednica, la trupul din care a fost rupt “.

  • Inaltatoare cuvinte.  Naţiunea româna si Armata sa, au stiut dintotdeauna sa-si apere la nevoie, libertatea şi unitatea.

  •  La acest efort conjugat cu cel al romanilor transilvani, nicicand vorbitori de limba maghiara si niciodata maghiarizati, Armata Română a angajat, între 1 septembrie – 25 octombrie 1944, 27 de divizii, un corp aerian şi două brigăzi de artilerie antiaeriană, totalizând un efectiv de 265.735 militari.

  • Faptele de arme ale militarilor romani sunt multe si legendare! Ele au contribuit din plin la reîntregirea graniţei de Vest a României şi anularea, de facto, a prevederilor Dictatului de la Viena…

  • Armata Română a contribuit prin sange si lacrimi, la reconstructia hotarului firesc al PATRIEI pe care a jurat s-o apere si s-o pazeasca. O face din 1830, anul constituirii Armatei Romane moderne, cu bravura si abnegatie, facand fata tuturor nedreptatilor, lipsurilor si deseori greselilor celor din fruntea tarii si asta fiindca spiritul romanismului, nu moare nici-odata.

  • Cuvintele comandantului Armatei a 4-a, generalul Gheorghe Avramescu, adresate militarilor din subordinea sa, consemnate în Ordinul de Zi nr. 104 din 25.10.1944, reliefeaza foarte elocvent cele mentionate mai sus : “La chemarea ţării pentru dezrobirea Ardealului rupt prin Dictatul de la Viena aţi răspuns cu însufleţire şi credinţă în izbânda poporului nostru, tineri şi bătrâni aţi pornit spre hotarele sfinte ale patriei şi cu piepturile voastre aţi făcut zăgaz neînfricat duşmanului care voia să ajungă la Carpaţi. Zdrobit de focul năpraznic al artileriei şi de necontenitele voastre atacuri, inamicul a fost izgonit din Ardealul scump, eliberând astfel ultima palmă de pământ sfânt al ţării. Prin ploi, prin noroaie şi drumuri desfundate, zi şi noapte aţi luptat cu un duşman dârz şi hotărât şi l-aţi învins. Azi, când avangărzile trec pe pământ străin (se trecuse la eliberarea Ungariei), pentru desăvârşirea înfrângerii definitive a duşmanului, gândul meu se îndreaptă către voi, cu dragoste şi admiraţie pentru faptele voastre de arme. Peste veacuri veţi fi slăviţi, voi ofiţeri şi ostaşi care aţi eliberat Ardealul. Pe cei care au căzut la datorie îi vor preamări urmaşii şi numele lor va fi scris în cartea de aur a neamului. Încrezători în destinele neamului şi luând pildă de la cei ce au pus patria mai presus decât viaţa, continuăm lupta strâns uniţi în jurul steagului…”.

  • In istoria poporului român, Ziua Armatei României reprezintă un prilej de cinstire solemnă a oştirii, “sprijinul cel dintâi şi cel din urmă al unui neam”, aşa cum o definea Simion Mehedinţi.

  • Această zi este, în acelaşi timp, un prilej de a ne arăta, încă o dată, respectul pentru memoria celor care au luptat de-a lungul secolelor pentru promovarea şi apărarea atributelor fundamentale ale naţiunii şi statului român.

  • Dar ziua armatei române, este fixată la 25 octombrie de abia în anul următor retragerii armatei sovietice din România, prin Decretul nr. 381 din 01.10.1959.

  • În Decret nu se face nici o referire explicită la motivul acestei decizii. La vremea respectivă, ea a reprezentat un act de curaj.

          Să încercăm însă şi o altfel de abordare a evenimentelor, altfel de cum le-am învăţat si le cunoastem, să încercăm să analizăm şi alte concepte şi prin comparare , să rămânem în memorie, cu ceeace considerăm just şi adevărat.

  • Considerăm 25 octombrie o zi a Victoriei şi pentru că a înlocuit, ca zi a Oştirii, ziua impusă de ocupantul sovietic, a înfiinţării Diviziei Tudor Vladimirescu, în pământ şi sub comandă străină ( in Rusia ).

  • Putem gândi însă şi că 25 Octombrie este mai mult o comemorare decât o aniversare, pentru că de drept ar trebui să cinstim memoria:

               –  Celor 381.118 morţi şi 243.622 schilodiţi pe frontul de răsărit, degeaba.  Degeaba  pentru că, graţie trădării sau prostiei de la 23 august 1944, 57.900 kilometri pătraţi de pământ românesc ( Basarabia, Bucovina, Herţa şi Cadrilaterul )  pentru care ei s-au jertfit, au rămas sub ocupaţie străină;

        –  Celor 62.000 de basarabeni, fosti militari, predati “la cheie” ruşilor, împreună cu familiile lor, după 23 August şi care au dispărut în Siberia;

             –  Celor peste 1 milion de români lichidaţi sau deportaţi de ruşi din teritoriile ocupate;

            –  Celor peste 540.000 de cetăţeni români lichidaţi pe loc, în lagăre, pe front (100.000) sau expulzaţi de către ocupantul ungur, inclusive a cele 60.000 de femei trimise ca sclave în Germania, din care au supravieţuit doar 8.000;

        – Celor 58.330 de ostasi romani, jertfiţi pentru eliberarea Ardealului (32.000 doar la Oarba de Mures) parte a celor 169.800 căzuţi în campania din Vest. Căzuţi degeaba pentru că în loc de cobeligeranţă, graţie actului de la 23 august1944, am căpătat statutul de ţară învinsă, ocupată şi sistematic jefuită.

  • Şi mai uitam suprema umilinţă la care ne-au supus politicienii. Divizia 9 Infanterie era la porţile Careilor din 24 octombrie. Dar a trebuit să aştepte cu arma la picior să elibereze “ultima brazdă” pe 25 octombrie, când era ziua de naştere a regelui , care l-a predat ruşilor pe Mareşal, care a acceptat ocuparea Ţării şi luarea în prizonierat a 6 divizii române în zona Bacău-Neamţ, şi a mii de militari izolaţi.

Dar pentru că din istoria scrisă de învingătorii vremelnici am învăţat destule, astăzi de ziua oştirii Române, să rememorăm o faptă a unuia din oştenii mulţi şi necunoscuţi, pe care istoria îi ocoleşte, dar care au creat istoria, lasând pe altii să o scrie.

  • În iulie 1940, maiorul Valeriu Carp, un simplu ofiter, a luat soarta Ţării în propriile mâini şi a stabilit actuala graniţă de Nord–Est a României.

  • După ce, la 28 iunie 1940, clasa politică a trădat ca de obicei, respingând dorinţa regelui Carol II (1930-1940, în exil 1940-1953) de rezistenţă cu armele şi acceptând ultimatumul sovietic, armata noastră s-a retras de la fruntariile de Est şi de Nord din Basarabia şi Bucovina de nord.

  • Ruşii au urmarit-o la distanţa de vedere, au provocat-o şi batjocorit-o  şi dincolo de graniţele impuse prin dictatul Ribbentrop-Molotov. Aşa au luat Herţa şi, înaintau spre Putna, fără ca vreun ordin de luptă să vină de la ministrul de război român.

  • În Bucovina, ultima unitate în ariergarda armatei române era Batalionul 3 din Regimentul 16 Infanterie/ Divizia 7, la comanda căruia fusese numit maiorul Valeriu Carp.

  • În momentul în care soldaţii i-au transmis “Se vede Putna!”, adică mormântul lui Ştefan cel Mare, acesta a decis să nu mai aştepte ordinul de luptă, care nu mai venea, a desfăşurat batalionul în dispozitiv de luptă şi a dat un ordin unic in istoria militară:

                 “ DIN ORDINUL MEU ŞI PE A MEA RĂSPUNDERE DESCHIDEŢI FOCUL! ”

  • Rusii au căzut secerati şi s-au oprit. Scandalul internaţional a fost evitat. Graniţa noastră de Nord a rămas fixată acolo, pe “Aliniamentul Carp”, pentru că eroismul, vitejia şi patriotismul, nu sunt doar cuvinte într-un lexic, ci reprezintă adevărate valori morale, pe care orice ostaş ştie să le aprecieze, chiar şi la adversarul său.

  • Într-o ţară care îşi proclamă drept eroi, trădătorii de neam gen Pacepa şi Răceanu, evident ca numele lui Valeriu Carp a fost sters din memoria colectivă.  Pentru fapta lui, Valeriu Carp a fost declarat criminal de război dar a avut sansa să moară în luptele de la Paşcani în 1944.

  • Trupul lui zace în trupul ţării, uitat şi neonorat de noi, urmaşii. Cu riscul de a-i repeta soarta, astăzi suntem şi noi obligaţi de Istorie, să-i repetam gestul şi să-i spunem ocupantului şi slugilor lui : DESTUL

  • Închei cu un tulburător şi măreaţ îndemn, adresat de Eugeniu Carada, eminent om politic, unul din artizanii Marii Uniri ,  Oştirii Române , acum mai bine de un secol :

“Pentru o Românie liberă şi independentă,

     Oricând, Oricum, cu Oricine şi contra Oricui “  

 
3 comentarii

Scris de pe 12 Decembrie 2011 în Batalii

 

3 responses to “BATALIA DE LA CAREI : 25 OCTOMBRIE 1944

  1. REGELE

    26 Octombrie 2013 at 10:36

    ACUM IN ACESTE VREMURI E LA FEL,,,OARE NU S-A MAI NASCUT SI NU AVEM IN ACEST POPOR UN EROU ,,CARP” ? DACA DA , ATUNCI NU EZITA !!!!!!!!!!!

     
    • soldatul

      26 Octombrie 2013 at 10:45

      ca fost soldat: ,,O LACRIMA PENTRU ACEL OM DE CARACTER, CARP”, sa mori din dragoste de patrie condus de un asemenea comandant, cei de azi sunt paiate, moarte tradatorilor, Desteapta-te romane…………..

       
  2. marcu

    14 Noiembrie 2015 at 19:52

    Si varul soacrei mele, Slt.TR Cacinschi Nicolae. a murit la Tiganca, la data de 08.07.1941.
    Dumnezeu sa-i odihneasca pe toti eroii care au murit, pentru apararea neamului romanesc.

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s