RSS

12. IUDAISMUL ( Mozaicismul )

20 Sep

Iudaismul cunoscut şi sub numele de religie mozaică (după principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu. Termenul iudaism îşi are originea în numele regatului Iuda.Regatul Iuda reprezenta teritoriul uneia din cele 13 seminţii sau mari familii de evrei, care a primit o parte din Canaanul cucerit după ieşirea din Egipt. Denumirea “evreu” ar proveni de la  Eber (ebr.’Ever), un strămoş al lui Avraam. Poporul evreu este originar din Orientul Apropiat, îndeosebi din regiunea numită în antichitate Ţara lui Israel.

Tragându-si radacina din descendentii Iudeii, Iudaismul pare a fi infiintat in anul 2000 î.C. de Avraam, Isaac si Iacob, cu atestări arheologice din perioade antice (cea mai veche a fost găsită în Egipt e datată în jurul anului 1213 î.d.H..).si are peste 18 milioane de adepti.

Iudaismul adopta credinta intr-un singur Dumnezeu, care este creatorul universului si care conduce poporul ales, evreii, prin profetii cu care el vorbeste.

Cuvântul lui este descoperit in Biblia evreiasca (sau Vechiul Testament), scrisa integral in ebraica – cu exceptia câtorva capitole sau versete, care sunt in aramaica, limba semitica asemanatoare cu ebraica – si care este cartea cu cele mai multe traduceri si cei mai multi cititori din lume. Istoria evreilor, din perioada antică, e descrisă în Biblia evreiască şi cunoscută prin ea în toată lumea.

După tradiţia evreiască 13 triburi de evrei, formate din descendenţii celor 12 fii ai lui Iacob, au cucerit Ţara Israel (Canaanul), au colonizat-o şi, după o periodă în care nu aveau o conducere centrală, au format un regat condus de regele Saul.

Lui Saul i-a urmat regele David, care a cucerit oraşul Salem (în ebraică Şalem), căruia i-a fost schimbat numele în Ierusalim şi care a devenit capitala evreilor.

Fiul lui David, Solomon, a construit la Ierusalim Templul, care urma să fie unic în religia evreilor.După moartea lui Solomon, statul a fost împărţit în două regate, Iudeea şi Israel.În anul 586 î.d.H. regele Babilonului, Nabucodonosor cucerind Iudeea a exilat o mare parte din populaţia evreiască.

În 539 î.d.H., împăratul persan Cirus a cucerit Babilonul şi a dat permis tuturor popoarelor deportate să se întoarcă în ţările lor şi să-şi refacă templele distruse. Mulţi evrei s-au întors în Israel şi au refăcut Ierusalimul şi Templul.

O perioada semnificativă în istoria ţării şi a poporului a fost domnia aliatului Romei, regele Irod cel Mare, care a construit, între alte multe construcţii, şi o versiune mai impunătoare a Templului din Ierusalim.

După moartea sa, începând din anul 6 d.H. ţara a fost guvernată de prefecţi romani, în paralel cu regi locali.  În urma a două războaie cu Imperiul Roman (66 şi 123 d.H.) statul evreu a fost distrus iar evreii scăpaţi au plecat în exil.

 Biblia este impartita in:

·     Torah (cele cinci carti ale lui Moise),

·     Neviim (Prorocii) si

·      Ketuvim (Scrierile, Psalmii).

In literatura rabinica se intâlneste des termenul Torah pentru a desemna intreaga Biblie. Torah-ul contine si un numar de 613 de porunci, incluzând pe cele 10, care sunt explicate in Talmud.

Teologia :

  • popor exclusiv monoteist ,

  • cred în Dumnezeu, Creatorul, Proniatorul şi Stăpânul Universului, care comunică cu poporul ales prin îngeri şi  profeţi,

  • un rol central îl are respectarea celor 10 porunci primite de Moise pe Muntele Sinai.

  •  Iudeii cred ca, conditia omului poate fi imbunatatita, cuvântul Torah-ului trebuie ascultat si urmat, si ca Mesia va aduce, intr-un final, omenirea intr-o stare paradisiaca.

Iudaismul promoveaza ideea de comunitate printre toti oamenii de credinta evreiasca, apartenenta la o sinagoga sau templu, si importanta vietii de familie.

Ceremoniile religioase au loc atât acasa, cât si la sinagoga.

Iudaismul se imparte in trei mari grupari, care se deosebesc intre ele prin modul in care interpreteaza acele parti din Torah, care trateaza activitatile personale, ale comunitatii, internationale si religioase:

1.Comunitatea Ortodoxa, care considera Torah-ul provenit direct de la Dumnezeu, si de aceea obligatoriu;

 2.Miscarea Reformata, o forma simplificata si rationalizata a iudaismului, care adopta in primul rand continutul etic al Torah-ului;

3.Iudeii Conservatori, care respecta multe din ritualurile din Torah, dar care admit si schimbari, datorate vietii moderne.

Mai  exista o grupa, Iudeii Reconstructiei, care resping conceptul de popor ales al lui Dumnezeu, dar mentin ritualurile ca parte a mostenirii culturale iudaice.

Locasuri de cult :

După robia egipteană : cortul sfânt şi chivotul legii, templul din Ierusalim

Robia babilonică si templul lui Irod devastat în anul 70

Sinagogele (înseamnă în ebraica case de intrunire) sunt de 20 de secole locuri în care evreii se întrunesc pentru a se ruga si a studia.

Orice loc poate sluji acestui scop cu condiţia să fie orientat spre Ierusalim, să nu fie acoperit de altă construcţie şi să conţină un anumit număr de obiecte de cult.

Chivotul sfânt este partea esentiala, care contine sulurile Torei, suluri de pergament pe care Torah a fost scrisa de mâna. In fata Chivotului sfânt arde o lumina vesnica, care simbolizeaza faptul ca Sfânta Scriptura continuta in Torah este lumina. In zilele de luni, joi, de Shabbat si in diminetile zilelor de sarbatoare, este scos unul din aceste suluri pentru a se citi textul recomandat.

Sacerdotiul

Oficiat de: marele preot (Avraam, Aaron), preoţi ajutaţi de leviţi.

Profeţii alesi de Dumnezeu.

Rabinul înseamnă înţelept, şi este astăzi îndrumătorul spiritual al comunităţii sale, propovaduind, prezidând diverse ceremonii sinagogale sau familiale. Rabinul poate si trebuie sa se casatoreasca.

Sarbatori :    Anul calendaristic are 8 mari sărbători:

  • Anul Nou în  septembrie (zi de pocăinţă),

  • Ziua purificării (Yom Kipur, post şi iertarea păcatelor),

  • Sărbătoarea colibelor (7 zile, se binecuvintează lămâile),

  •  Hanuca în decembrie,

  • Anul nou al pomilor (fructe proaspete),

  • Purim ,

  • Pesah (14-21 nisan, când se consumă azima, miel, vin),

  • Sărbătoarea săptămânilor

  • Shabbat-ul saptamanal – sambata-este in religia iudaica ziua de odihnă a Creatorului după cele şase zile de facere a lumii (Geneza), ziua binecuvantata si sfintita de Dumnezeu, care i-a incredintat-o poporului Israel, ca semn al legamântului incheiat cu el. Copiii lui Israel au primit porunca solemna de a intrerupe orice munca in ziua de Shabbat, acesta fiind mai sfânt chiar si decât Casa Domnului.

             Pornind de la aceasta conceptie, rabinii au alcatuit o lista cu 39 de munci de baza interzise de Shabbat, scopul lor nefiind acela de a crea o constrângere, ci dimpotriva, de a permite omului sa se elibereze cat mai mult de muncile ce ar putea degenera in robie, de a se elibera de goana dupa bogatie si de a reinvata sa traiasca.       Ragazul creat de odihna de Shabbat trebuie sa fie ocupat cu rugaciuni, studiu, o atmosfera sarbatoreasca, atât la sinagoga, cât si acasa.

Dispozitii sacre :

  • Circumcizia este considerata, dupa Avraam, semnul esential al legamântului dintre Dumnezeu si poporul sau. In a opta zi de viata, baietelul este introdus prin acest rit in Legamânt.Operatia este efectuata in general de catre un circumcizor, care rosteste o binecuvantare potrivita, ca si de tatal copilului.

           Circumcizia este ritul oficiat cu cea mai mare fidelitate de evrei, indiferent de tendinta careia ii apartin.

  • Decalogul ( cele 10 porunci )

  • Sema Israel (Ascultă Israele)

  • Mărturisirea de credinţă (o sinteză a mozaismului)

  • Rugăciunea zilnică este obligatorie pentru bărbaţi (şalul şi filacteriile)

Regulile alimentare – masa este locul privilegiat al binecuvântarilor casnice, cum ar fi cele savârsite inainte si dupa masa.

 Dintre mamifere, sunt permise rumegatoarele cu copita nedespicata, dintre animalele acvatice cele care au solzi si aripioare. In ce priveste zburatoarele, nu sunt autorizate decât pasarile de ograda (porcul, calul, iepurele sunt interzise, ca si scoicile, stridiile).

Torah interzice de asemenea consumarea sângelui, de unde si interdictia de a consuma orice animal ucis prin vânatoare si stabileste reguli speciale pentru taierea animalelor si necesitatea de a sara carnea inainte de taiere. Alimentele din carne nu au voie sa fie amestecate cu cele din lapte. Despre iudaismul actual este putin de zis.

 Religia iudaica, prin fiinta si scopul ei, ar fi fost menita sa fie numai o pregatire, o calauza spre Cristos cum spune apostolul Pavel. De aceea, cu venirea crestinismului, valabilitatea sa ar fi încetat.

Tema mozaismului era ideea mesianica, venirea unui mesia, care urma sa întroneze universalitatea religiei adevarate, în locul iudaismului particularist si exclusivist. De vreme ce împaratia mesianica s-ar fi realizat prin venirea lui Isus si instituirea crestinismului, mozaismul si-ar fi încheiat menirea istorica.

Perpetuarea lui ar fi o eroare. Asteptarea unui alt mesia, cerut numai de interesele nationale exclusive ale poporului evreu, face din mozaismul de astazi mai mult o doctrina nationala decât una religioasa.

Aceasta rezulta si din faptul ca iudaismul mai supravietuieste si azi, redus insa aproape exclusiv numai la poporul iudeu, fara sa fi fost îmbratisat de alte popoare.

„Principalul punct de separare dintre noi creştinii şi evrei este că noi credem că Mesia a venit în persoana lui Hristos, în timp ce ei încă aşteaptă venirea Celui făgăduit, Emmanuel”

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 20 Septembrie 2012 în Religie

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: